Ganduri fara noima.

A trecut ceva timp de cand nu am mai deschis Cartea, de cand nu am mai rasfoit paginile prafuite, de cand mana transpirata urmarea randurile. Simteam o chemare. O simteam in strafundul fiintei mele. Dar nu o puteam accesa.
    Obisnuiam sa urmaresc picaturile de ploaie. Sa le privesc pierdut pe parbriz cum se preling usor ca intr-un ritual. Chiar si zapada ma fascina. Unicitatea fulgilor, caderea lor, topirea lor, forme reci si fara scop. Totul e asa simplu, fara nicio insemnatate. As putea face asta la infinit. Dar nimic nu e real. Visez. Cel putin cred.
    Aud o voce. Imi imaginez un chip. Apar Eu. Vorbesc cu mine. Ceva este ciudat. Dar nu. Chiar vorbesc cu mine. Ma aud. Imi soptesc. Apoi lumina. Zaresc in ceata un pod subred. Alerg spre el, simt chemarea din ce in ce mai puternica. Pasesc precaut, astept din moment in moment sa cad in apa neasteptat de clara. Dar tot inaintez, gandesc mai departe de mine. O piatra loveste apa formand inele uriase. Ma scufund. Din nou lumina. Acum de tot.
    E frig. Nimic nu mai este la fel. Incerc sa schimb lucrurile, sa gasesc podul, sa vreau. Cristale de gheata imi inunda venele albastre. Nu stiu.
    Radioul isi continua balada in surdina.
   

decazut

Simti aerul rece ca pe o gheara ce ii sfasie pielea. Parca auzea vantul ascunzandu-se printre crengile brazilor incarcati cu nea.

Lauren zacea inerta langa trunchiul unui bustean uscat. Se ridica usor in genunchi. S-a gandit ca viseaza, ca isi imagineaza. Dar zapada lucea sub lumina puternica a lunii. Era atat de real. In momentul acela i se facu frig. Vru sa se ridice, insa corpul nu reactiona.

- De ce? e tot ce reusi sa spuna printre buzele aproape inghetate. O lacrima i se scurse pe obrazul rosiatic. Nu isi amintea prea multe. Aproape nimic. Totul s-a intamplat mult prea repede. O lumina puternica, o camera intunecata cu un miros ciudat, iar acum asta.

Incerca din nou sa se ridice. De data asta corpul reusi sa se coordoneze.Intinse o mana si reusi in cele din urma sa se ridice in picioare. Se simtea usoara. Ceva era schimbat. Atunci vazu pata rosie ce se intindea sub ea.

- Nuuu! urla fata.

Aripile ii fusesera taiate.

O tigara nesfarsita...partea a IV a

Nisipul din clepsidra s-a scurs. Timpul parca s-a oprit. Fumul tigarii Black se risipi in aerul dulceag al incaperii.
Asteptarea lui JT s-a terminat. Baiatul se saturase sa tot astepte, sa isi faca iluzii desarte. Totul avea sa se termine intr-o seara ploioasa de mai, intr-o cafenea parca uitata de lume din centrul orasului.
Nu se mai vazusera de ceva timp. Acum e momentul isi spuse baiatul. Era deja la a 2a tigara cand Darrah intra zambind in cafenea. Il imbratisa calduros, insa baiatul ramase distant. D. observa repede acest lucru.
- Ce s-a intamplat JT? Nu mai are voie omu' sa te imbratiseze?
- Uite ce e Darrah, te-am chemat aici cu un scop. Vreau sa lamurim un lucru pentru totdeauna.
Fata simti ca ceva nu este in regula. Ii spusese Darrah...de obicei cand ii spunea pe nume ceva rau se intamplase, ceva nu era la locul lui. Zambetul i se stingea cu fiecare secunda.
- JT...Ce vrea sa insemne asta? sopti cu vocea aproape tremuranda.
- Uite cum stau lucrurile...sau mai degraba cum nu stau. D., m'am saturat de distanta dintre noi, m-am saturat sa pierd zile intregi si sa stau trist din pricina ta...Ai habar ce insemni TU pentru mine??
Darrah incerca sa spuna ceva, insa baiatul ii taie scurt replica.
- Nu, bineinteles ca tu nu stii. Insa acum mi-am dat seama ca nu meriti acest lucru din partea mea. Ce a fost a fost. Vreau sa te uit Darrah. Iar pentru asta nu vreau sa ne mai vedem de acum.
- JT, ce s-a intamplat? Cum sa nu ne mai vedem? Suntem prieteni de prea mult timp. Tin prea mult la tine. Doar nu vorbesti serios?
Insa baiatul ii taie din nou vorba.
- La revedere D. Sa fii fericita...O saruta usor pe frunte, isi aprinse o noua tigara si se facu nevazut pe usa cafenelei in ploaie.Darrah ramase singura, intrebandu-se daca nu cumva e o gluma. Insa JT se indeparta din ce in ce mai mult, pana disparu din campul ei vizual. O lacrima rece i se scurse pe obraz.
Buimaca fiind, se ridica de pe scaun si pleca alergand , uitand sa plateasca nota. Doi ochi mari si galbeni se ivira brusc la mai putin de un metru in fata ei. Masina o lovise.
O noua dimineata isi facu simtita prezenta printre draperiile din camera lui JT. Nu apuca sa se dezmeticeasca bine ca telefonul incepu sa sune...Era Jamie.
- Hey JT...Ai auzit de Darrah?

O tigara nesfarsita...partea a III a

Stateau pe o banca cu soarele jucandu-se deasupra lor. Era o zi
placuta de mai. Desi nu era inca puternic, astrul scalda totul cu lumina lui.
Privirile li se intalnira dupa ceva timp. James aproape ca se rataci in
ochii albastrii ai Darrei. O saruta usor pe buze, iar D. nu i se impotrivi. Era
prima ei dragoste. Desi trecuse decat o luna de cand ieseau impreuna, aceasta se
simtea ciudat in preajma lui. Se putea spune ca era fericita. Se putea spune ca il
iubea. Se putea...
Se plimbau acum pe marginea lacului plin de nuferi albi. Mainile lor
reci se tineau intr-o stransoare sudata. Fu randul Darrei sa il sarute, de data
asta pierzandu-se in gest. Inchise ochii.
James, un tip inaltut, cu ochii negrii devenise micul univers in care
Darrah traia. Era o lume numai a ei, o lume a lor, una perfecta in care
adolescenta pasise cu teama la inceput ca apoi sa nu se mai desprinda din ea.
O adiere placuta ii ciufuli parul lui D. , facand ca parfumul ei sa fie
purtat prin aer. James simti cum ii inunda narile. Pielea i se facu ca de gaina.
Fata observa acest lucru si vru sa zica ceva. Degetul baiatului apasa bland pe
buzele ei moi, impiedicand-o sa vorbeasca.
Te iubesc, sopti James.
Atunci JT se trezi brusc, transpirat. Visase.

O tigara nesfarsita...partea a II a

Darrah privea pierduta pe fereastra Volvo-ului negru. Ploua de ceva timp, iar vremea nu dadea semne de imbunatatire. Ajunsesera in fata casei sale. Ii multumi lui JT in timp ce il saruta pe obraz. Deschise portiera si fugi prin ploaia rece spre poarta deschisa.
JT se uita cum Darrah dispare in urma ploii. Ramase nemiscat pret de cateva secunde, uitandu-se in gol. Se dezmetici brusc. Un sofer suparat il claxona de zor. Atunci realiza baiatul ca era in mijlocul strazii...Ce naiba...sopti ca pentru sine si apasa usor acceleratia.
A trecut ceva timp de la acea intamplare. Intre Darrah si JT lucrurile nu au evouluat prea mult, poate deloc. Aceiasi relatie distanta ce se instalase in urma cu cateva luni persista. Acest lucru in macina pe baiat, zi de zi, ceas de ceas.
Sorbi o gura de cafea in timp ce vorbea la telefon cu Hilary. Nu se prea pricepea la facut cafea, observa singur. Stramba din nas, semn ca era prea amara.
Erau prieteni buni de mult timp, iar tipa inaltuta cu ochii cafenii era cea la care tanarul se confesa. Hill stia intreaga poveste, ce inseamna Darrah pentru prietenul ei, cat de mult tinea la ea.
Cum mai stau lucrurile intre tine si D? intreba brusc vocea subtire de la capatul celalalt al firului.
JT paru surprins de intrebarea care veni parca de nicaieri. Ramase blocat fara sa spuna nimic. Hillary intelesese deja raspunsul, asa ca nu insista cu prea multe detalii. O sa fie bine, vru aceasta sa zica, insa nu apuca. Bateria telefonului tocmai murise.
JT statea acum pe fotoliul lui vechi, unde totul parca curgea dupa un alt curs. Aici el si cu Darrah erau impreuna, fericiti.
Isi aprinse o tigara si totul reincepu.

O tigara nesfarsita...partea I

Statea pe un fotoliu vechi, aproape ros de timp. Isi scoase o tigara din pachetul de Black. Era ultima. JT incerca sa o aprinda, insa bricheta nu-l asculta. Incerca o data, din nou si iar. Cand in sfarsit tigara se aprinse, un fum usor albastrui se ridica in aer, iar gandurile lui JT se activara.
Tanarul trase insetat din tigara si se ineca. La a doua incercare simti cum fumul dulceag ii inunda plamanii. Cu gandul departe, JT lasa fumul sa i se strecoare printre dinti. Desi nu vroia, imaginea Darrei ii aparu in minte. Normal ca si-o aminti imediat. Era fata pe care o iubea, acea bruneta cu ochii albastrii atat de apropiata si totusi departata. Mai trase un fum. Simtea cum ii ard plamanii. Dar in acelasi timp portretul lui D se contura si mai bine in gandul baiatului. JT stia ca gandul la Darrah ii face mai mult rau decat tigara, insa nu putu sa se abtina sa nu se gandeasca la ea. De cate ori tragea din cilindrul cel negru, imaginatia lui zbura libera. Se gandea la acea fata. La parfumul ei, la mana ei catifelata, la parul usor ciufulit de vant. Imaginea devenea din ce in ce mai clara. JT era asa fascinat incat si-ar fi dorit ca acea tigara sa fie nesfarsita...In acel moment crezu ca zareste un D in fumul tot mai dens.
Timpul se scurge...un ultim fum...un ultim gand...daca as fi...incerca baiatul sa spuna...insa nu apuca sa termine fraza caci fumul albastru se risipi imediat in aer, la fel si gandul lui JT...Ramase sperand...

viata de pieton pe strada.

Ce bine e sa poti merge linistit pe trotuar ca pieton,sa respiri aerul poluat,sa fi stropit la fiecare balta sau sa escaladezi mormanele de zapada aruncate de pe strada pe alei...Acestea fiind zise,cetatenii pietoni din orasul declarat Popesti Leordeni au luat masuri drastice...
S-au hotarat ei asa sa nu mai circule pe trotoarele care au fost amenajate frumos,chiar si asfaltate ci sa stea in mijlocul strazii,sa se revolte...In fiecare zi trebuie sa fac slalom printre oameni pe strada,pentru ca mahnirea lor e asa de mare,incat nu se dau din fata masinii,ci asteapta sa fie ocoliti de catre aceasta.Pe deasupra mai si injura soferul pentu deranjul pricinuit.
Ce ma intriga cel mai mult e faptul ca mai sunt unii ,,adulti responsabili" cu copii.Inteleg daca nu iti pasa de viata ta...nu ai decat,sari in fata masinii,dar cand mai esti si cu un copil langa tine pe care in loc sa il inveti sa fuga din fata masinii tu nu ii zici nimic si nu ai nicio reactie,ca si cand masina e ca o albina in zbor mi se pare stupid(in conditiile in care copilul joaca nepasator sotronul in mijlocul strazii)...Pentru astfel de oameni,cu tot respectul, Du-te dracu!
Un alt scop al folosirii strazilor in orasul nostru este pentru evenimente sociale.Printre acesta se numara jocul de remi,nelipsit zi si noapte din vietile concetatenilor mei, cluburile de seara unde lumea se aduna si sparge seminte in timp ce isi barfeste vecinul si gratarele de duminica,unde toata lumea e adunata ,,la un mititel cu bere",sa ii mearga bine si in saptamana care vine...
Despre pietonii popesteni...sa auzim numai de bine!