Darrah privea pierduta pe fereastra Volvo-ului negru. Ploua de ceva timp, iar vremea nu dadea semne de imbunatatire. Ajunsesera in fata casei sale. Ii multumi lui JT in timp ce il saruta pe obraz. Deschise portiera si fugi prin ploaia rece spre poarta deschisa.
JT se uita cum Darrah dispare in urma ploii. Ramase nemiscat pret de cateva secunde, uitandu-se in gol. Se dezmetici brusc. Un sofer suparat il claxona de zor. Atunci realiza baiatul ca era in mijlocul strazii...Ce naiba...sopti ca pentru sine si apasa usor acceleratia.
A trecut ceva timp de la acea intamplare. Intre Darrah si JT lucrurile nu au evouluat prea mult, poate deloc. Aceiasi relatie distanta ce se instalase in urma cu cateva luni persista. Acest lucru in macina pe baiat, zi de zi, ceas de ceas.
Sorbi o gura de cafea in timp ce vorbea la telefon cu Hilary. Nu se prea pricepea la facut cafea, observa singur. Stramba din nas, semn ca era prea amara.
Erau prieteni buni de mult timp, iar tipa inaltuta cu ochii cafenii era cea la care tanarul se confesa. Hill stia intreaga poveste, ce inseamna Darrah pentru prietenul ei, cat de mult tinea la ea.
Cum mai stau lucrurile intre tine si D? intreba brusc vocea subtire de la capatul celalalt al firului.
JT paru surprins de intrebarea care veni parca de nicaieri. Ramase blocat fara sa spuna nimic. Hillary intelesese deja raspunsul, asa ca nu insista cu prea multe detalii. O sa fie bine, vru aceasta sa zica, insa nu apuca. Bateria telefonului tocmai murise.
JT statea acum pe fotoliul lui vechi, unde totul parca curgea dupa un alt curs. Aici el si cu Darrah erau impreuna, fericiti.
Isi aprinse o tigara si totul reincepu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu